E LA MODA SA FII SANATOS

Dietă de sărbători (Crăciun, Anul Nou şi multe altele…)

Timpul trece repede şi în curînd, după ce vei lua parte la petrecerile de Crăciun alături de prieteni, familie, colegi, te vei încadra în altele. Aceasta înseamna bunătăţi, o alimentaţie suprasolicitată, dezichilibrată şi kilograme în plus. Sună trist ??? Nu! Şi dacă iei atitudine. Uite cîteva trucuri care cu siguranţă te vor ajuta să-ţi menţii silueta în formă, dar şi te va feri de problemele legate de tractul intestinal. O dietă echilibrată implică utilizarea raţională a produselor. În perioada festivă este bine să ne ferim de mîncarea prăjită, de un surplus de carne şi dulciuri. Pentru aceasta ne vine în ajutor un program uşor de memorat fără termenii dietologi complicaţi : nutienţi, substanţe fitochimice, fibre, zaharide, etc.

Raţionul unei zile trebuie să constituie ½ -legume şi fructe; ¼ carne; ¼ cereale. Nu uităm de vitaminele şi oxidanţii ce se conţin în citrice (special lămîie, grapefruit) şi de consumul zilnic de cel puţin 2 litri de lichid. În continuare vă oferim cîteva dintre secretele oferite de dietologi :

• Consuma-ţi apa plată cu lămîie;
• Spuneţi Nu! Poftei după orele 18.00;
• Înainte de mesele copioase, anlintaţivă cu o jumătate dintr-un grapefruit;
• Daţi preferinţă peştelui şi pieptului de pui;
• Înlocuiţi zahărul cu mierea în prăjiturile de Crăciun, de alte sărbători;
• Nu putem uita de mişcare, în special plimbările în aer liber, benefice nu doar pentru siluetă, dar crează o stare generală de bine.

La sfîrşitul sărbătorilor, chiar dacă aţi adăugat 1-2 kg în plus, nu vă îngrijoraţi! Cu un plan şi scop bine determinat acestea dispar cu puţin efort, însă amintirile despre cum au fost petrecute aceste momente ale sarbatorilorsunt incomparabile şi de neuitat.

Elena Şuba, clasa X-D

Eşti ceea ce bei

Organizmul nostru este o vietate foarte pretenţioasă şi pofticioasă. După cum se spune, ochii văd şi gura cere, iar cel care rămîne să sufere este sărmanul stomăcel care nu are nici o vină că nu poate să refuze nimic. Pe lîngă miile de feluri de bucate bucat e, noi mai facem şi combinaţii cu băuturi. Ele pot varia, de la apă plată la ceva mult mai tare sau mai toxic.

După cum se ştie organizmul uman este alcătuit din 90 % apă care contribuie la hidratarea lui. În zilele noastre pe lîngă cele 90% de apă noi ne stăduim să mai adăugăm alte 90% de substanţe toxice, evident că inconştient.

De multe ori suntem puşi să alegem ce băuturi să servim, evident că cele mai colorate par mult mai apetisante, însă deseori aparenţele înşeală.

Tinerii sunt adepţi la gen de ,,băuturi energizante’’ dar ştiu ei oare că băuturile energizante pot conţine de 10 ori mai multă cofeină decât cele carbogazoase gen cola, iar din această cauză pot fi extrem de nocive pentru sănătate, cauzând anxietate, insomnii, stări de nervozitate, dar şi riscul de supradoză. Ele nu au limite impuse de autorităţi în ceea ce priveşte cantitatea de cofeină pe care trebuie să o conţină, astfel încât ajung să aibă de 10 ori sau chiar mai multă cofeină decât cele carbogazoase. O băutură carbogazoasă obişnuită conţine în jur de 35 de miligrame de cofeină, în timp ce unele băuturi energizante ajung să aibă şi 500 de miligrame de cofeină. Specialiştii nu recomandă nici combinarea energizantelor cu tutun sau alcool, dar nici cu cafea, pentru că acestea conţin deja foarte multă cofeină, care poate fi foarte toxică pentru fragedul nostru organism.

Uite că sunt şi băuturi care pot scăpa organizmul de anumite boli, din această categorie face parte laptele. El scade riscul de infarct. În urma unui studiu realizat de cercetătorii britanici, s-a descoperit faptul că laptele nu contribuie doar la intărirea oaselor. Băut zilnic, acesta duce la scăderea cu 20% a riscului de producere a accidentelor cardiace, dar şi cerebrale. Specialiştii de la Universitatea Reading, din Cardiff, au analizat concluziile a 324 de studii anterioare care au avut ca subiect efectele consumului zilnic de lapte asupra organismului. Ei au descoperit că acesta protejează organismul de majoritatea bolilor şi că reduce numarul deceselor provocate de maladiile cronice cu 15-20%.

Vreau să continui pe acelaşi ton şi aduc exemple de băuturi antioxidante care reprezintă denumirea generică dată unor elemente capabile să lupte impotriva radicalilor liberi din organism. Acestia sunt, la randul lor, molecule speciale capabile să distrugă alte molecule şi chiar celule sănatoase. In mod normal, ele au rolul de a combate virusurile şi bacteriile, de a participa la producerea de hormoni şi la alte procese vitale. Dar, odată cu trecerea anilor cantitatea de radicali liberi din organism creşte iar acesta nu il mai poate controla. Radicalii liberi vor sfîrşi prin a distruge corpul, din interior. Medicii nutriţionişti susţin că multe maladii periculoase, ca de pilda cancerul, artrita, afecţiunile cardiace şi digestive şi chiar procesul imbătrînirii constituie rezultatul dezvoltării exagerate a radicalilor liberi.

• Antioxidanţii ne protejează de asemenea probleme. Printre ei se numară vitaminele A, C şi E şi elemente precum zinc, selenium, glutation, existente intr-o serie intreagă de alimente, mai ales în fructe şi legume. Pentru a ne proteja de asemenea riscuri ar trebui să consumăm zilnic băuturi antioxidante. Din această categorie fac parte:

• Sucul de roşii. Pe lîngă vitaminele A şi C, mai conţine calciu, fosfor, magneziu, fier şi sodiu. Este un adevărat rezervor de elemente indispensabile organismului şi de mare folos bolnavilor de inimă. Cei care suferă însă de ulcer, trebuie să-l evite, din cauza acidităţii ridicate.

• Sucul de grapefrut conţine mai toate vitaminele din grupa B, excelente pentru păstrarea in bune condiţii a părului şi unghiilor, dar şi vitamina C, care luptă impotriva microbilor. În plus, s-a dovedit că sucul de grapefruit ajută la menţinerea unei memorii “de fier”, combate cancerul de sîn şi menţine elasticitatea pielii.

• Sucul de mure. Murele sunt cunoscute pentru capacitatea deosebită de a imbunătăţi vederea şi a lupta contra infecţiilor digestive. Aceste fructe sunt recomandate în prevenirea dezvoltării afecţiunilor gingivale şi conferă vitalitate remarcabilă intregului organism, chiar şi la vîrste înaintate.

• Sucul de cireşe conţine vitamina A, necesară pentru o bună acuitate vizuală şi întărirea dinţilor, fier şi vitamina C, gardianul impotriva infecţiilor. De asemenea, studiile au demonstrat că ajută la prevenirea riscului de îmbolnavire de anumite tipuri de cancer.

• Sucul de merişor. Prin acţiunea antipiretică, este unul dintre cele mai bune remedii impotriva răcelii şi gripei. Sucul eliberează corpul de toxine, generînd o puternică acţiune diuretică, fară a elimina şi potasiul, util organismului.

• Sucul de portocale creşte rezistenţa organismului la răceli, înlătură oboseala, activează funcţiile cerebrale şi intăreşte vasele sangvine.

• Sucul de ananas poate fi folosit cu succes pentu tratarea arterosclerozei şi a afecţiunilor ficatului, vezicii biliare şi rinichilor. Un elemnt extrem de folositor în combaterea mai multor probleme de sănătate este bromelainul, o enzimă care se găseşte în cantitate mare in ananas.

• Ceaiul verde deţine comori uriaşe de vitamina A, B si E, precum şi minerale ca fierul, calciul, fosforul şi potasiul. Bogat în polifenoli, ceaiul verde este recunoscut pentru acţiunea antioxidantă deosebită, reducînd riscul formării radicalilor liberi, responsabili de îmbătrînirea celulară precoce. De asemenea, antioxidanţii specifici, preucum catechine şi flavonoli, sunt chiar mai puternici decît vitaminele C şi E. Un consum de trei ceşti verde pe zi, concentrate in prima parte a zilei, este reţeta ideală contra imbătrînirii. Acţionează favorabil intr-o serie întreagă de afecţiuni, de la ateroscleroză la procese inflamatorii, reducînd trombozele şi impiedicînd astuparea arterelor sangvine.

• Băuturile acidulate dietice (cu îndulcitori artificiali) prezintă un risc dublu de a se îmbolnăvi precoce de insuficienţă renală, informează un studiu al cercetătorilor americani. Specialiştii de la Brigham and Women's Hospital, o instituţie de învăţământ asociată Universităţii Harvard, au realizat testarea pe un eşantion de aproximativ 3.000 de femei. Ei au ţinut seama şi de alţi factori - precum vârsta, tensiunea arterială, nivelul glicemiei şi afecţiunile cardiovasculare, dependenţa de fumat - şi au demonstrat că riscul de a suferi de o insuficienţă renală se dublează în cazul persoanelor care beau regulat sucuri dietetice. Cercetătorii au precizat însă că nu ştiu dacă descoperirea lor se poate aplica şi bărbaţilor. Totuşi, medicul Julie Lin, coordonatorul studiului, adaugă faptul că sunt necesare mai multe studii pentru a putea determina cu certitudine legătura dintre îndulcitorii artificiali şi deteriorarea rapidă a funcţiei renale.

Eu am dorit să te informez, iar acum decizia îţi aparţine. Tu alegi ce bei, cum bei şi cît bei. Aş dori doar să te rog să fii mai atent la ce băuturi consumi, sănătatea ţine de obişnuinţele tale. Ceea ce trebuie să ştii este doar faptul că poţi deveni ”ceea ce bei’’.

Beatrice Buşinschi, elevă clasa XI-E

Factorii de risc obezogeni

În apariţia obezităţii intervin o multitudine de factori care interacţionează între ei: factori genetici, de mediu, psihologici şi sociali.


• Factori genetici. Cercetările au identificat mai multe gene implicate în apariţia obezităţii. Factorii ereditari contribuie într-o măsură importantă la apariţia obezităţii respectiv la creşterea susceptibilităţii faţă de boală. Se estimează că între 30-50% din variabilitatea rezervoarelor totale de grăsime este determinată prin mecanisme genetice. S-a observat de asemenea că factorii ereditari joacă un rol major mai ales în unele tipuri dismorfice de obezitate. 


• Comportamentul alimentar. Dintre factorii modificabili cel mai evident este comportamentul alimentar. S-a demonstrat că supraalimentaţia, adică creşterea aportului de calorii, duce la acumularea depozitelor de grăsime. Pofta de mâncare este este influenţată de numeroşi factori printre care: tulburările psihice, leziunile hipotalamice sau alte leziuni cerebrale, afecţiunile unor glande endocrine cum ar fi hipofiza şi tiroida sau ale celulelor endocrine din pancreas. Unul dintre factorii destul de des incriminaţi este şi consumul de alcool. Acest lucru se datorează excesului de calorii pe care îl atrage şi care de regulă se suprapune unui exces alimentar. 


• Sedentarismul. Un alt factor comportamental important este lipsa de activitate fizică, adică un stil de viaţă sedentar, inactiv. Consumul energetic redus la locul de muncă şi în timpul liber contribuie într-o măsură însemnată la instalarea sau accentuarea dezechilibrului energetic.


• Factorii psihologici şi sociali. În apariţia obezităţii un rol important îl pot juca factorii psihologici, factorii familiali şi socio-profesionali. Pentru unii oameni, mâncatul este o “cârjă psihologică”, un mod de a face faţă la problemele cu care se confruntă sau la diverse emoţii negative. 
Mediul familial şi social poate să constituie calea de transmitere a unor obiceiuri şi atitudini greşite faţă de alimente. Profesiile sedentare, creşterea utilizării automobilelor în deplasare, vizionarea excesivă a televizorului exercită indirect o influenţă semnificativă asupra răspândirii alarmante a obezităţii. 


• Obezitatea secundară. Prin obezitate secundară se înţelege obezitatea care se datorează prezenţei unor boli şi care dispare sau se atenuează odată după rezolvarea bolii de bază. Obezitatea secundară poate fi de cauză hipotalamică (de ex.: afectarea hipotalamusului prin traumatism, intervenţie chirurgicală, tumori cerebrale etc.) sau de cauză endocrină (de ex.: boala Cushing, sindromul ovarelor polichistice). 


• Medicamente care predispun la obezitate:

Se cunosc o serie de substanţe farmacologice care prin efectul lor asupra poftei de mâncare pot să favorizeze aportul caloric excesiv şi astfel apariţia obezităţii. 

Medicamente care predispun la obezitate 
Fenotiazine:

Clorpramazină, Tioridazină, Haloperidol etc. 
Antidepresive: Amitriptilină, Doxepină, Fenelzină etc. 


Antiepileptice: Acid valproic, Carbamazepină 
Steroizi: Glucocorticoizi, Megestrol acetat 
Antihipertensive: Terazosin.

Riscurile obezităţii:


Kilogramele în plus antrenează cu sine creşterea riscului faţă de numeroase boli cum ar fi: diabetul zaharat de tip 2, hipertensiunea arterială, ateroscleroza în general şi cardiopatia ischemică respectiv boala cerebrovasculară în particular, de asemenea, bolile veziculei biliare şi chiar anumite forme de cancer. 
Obezitatea este un factor de risc independent în cardiopatie, hipoxie, tulburările de apnee în somn, hernii şi artroze. Obezitatea este însoţită frecvent de uzura prematură a articulaţiilor şi de boala varicoasă a membrelor inferioare. 
Nu trebuie neglijat nici inconvenientul estetic care poate deveni o sursă serioasă de stres psihologic. Psihologii consideră că suferinţa emoţională poate fi unul din cele mai dureroase aspecte ale obezităţii, având în vedere că în societatea actuală se pune mare preţ pe aspectul fizic şi siluetă, în special la persoanele de sex feminin. De multe ori obezii suferă în plan emoţional datorită stigmatizării de către societate. Nu în ultimul rând intervine, mai ales în cazurile de obezitate pronunţată, handicapul fizic şi social. Mulţi obezi ajung să nu se mai poată autoservi, se deplasează cu mare dificultate sau sunt chiar în imposibilitate de a se deplasa şi suferă intens datorită izolării de restul comunităţii. Obezii suferă deseori de simţământul de respingere, jenă iar simptomele depresive sunt frecvente.



Informaţie prestată de N. Curea, profesor biologie