Întalnirea cu absolvenţii- retrospectivă afectuoasă a anilor de şcoală

1 martie este declarat tradiţional Ziua întâlnirii cu absolvenţii în Liceul Teoretic „Gheorghe Asachi”. Ca regulă toţi se pregătesc pentru această zi, sunându-şi foştii colegii şi alegând buchete de flori pentru dragii profesori. Este un eveniment plăcut şi deosebit unde fiecare resimte nostalgia şi frumuse ţea amintirilor trecute.

Anul acesta am avut plăcerea să asistăm la un eveniment bine pus la punct, unde fiecare s-a simţit în largul său şi cuprins doar de emoţii pozitive. Organizatorii au avut grijă să întreţină o ambianţă placută începând cu aşa numita „înregistrare” unde fiecare absolvent era binevenit să notifice despre prezenţa sa.

Sub o notă distinsă a Imnului Republicii şi al or.Chişinău, prezentatorii (Ana Zasaviţchi şi Nicolae Voicu din clasa a 12-a „A”) au început programul festiv salutând călduros şi cu mult drag foştii absolvenţi. Odată cu deschiderea festivităţii, Domnul Director, Boris Volosatâi, a fost invitat în scenă să ţină un discurs solemn, respectiv cuvintele dumnealui au transmis sălii sentimente de afecţiune şi simpatie după care toţi au resimţit buna şi tradiţionala atmosferă asachiană.

Mai apoi, întru revigorarea sălii am asistat la extraordinara prestaţie a tinerei interprete de muzică populară Andreea Chisăliţă din Suceava (România), aflată la Chişinău pentru participare la Festivalul Internaţional „Mărţişorul Copiilor” (ce se oirganizează sub egida liceului „Gh. Asachi” al doile-an, tocmai la 1 martie), care în spiritul folclorului tradiţional a bucurat auzul sălii transmiţând doar sentimente îmbietoare. De asemenea putem evidenţia şi minunata prestaţie a picilor din treapta primară, interpreţii scenetei „Balul Boboceilor”, elevii din clasa a I-a „D” care au adus zâmbete pe faţa fiecărui spectator. Nu putem să nu menţionăm prezentarea trupei de teatru „Albina”, care au interpretînd suita muzical-coregrafică „Rapsodii de primăvară” numărul lor artistic deosebit de captivant, a marcat de fapt deschiderea seratei.

O seducătoare scenetă, ce a atras atenţia publicului, ne-a fost prezentată de către profesoarele de engleză prin interpretarea unei secvenţe din piesa lui Ion Luca Caragiale „ O scrisoare pierdută”.

Admirabilă rămâne prestaţia în franceză a tinerei interprete, elevă a Liceul Teoretic „Gheorghe Asachi”, Lidia Isac, care frapează spectatorii ori de cîte ori intră în scenă.

Vorbind despre Liceul „Gheorghe Asachi”, acum cîţiva ani Ion Hadîrcă spunea: „Dacă intelectualitatea este coloana vertebrală a unei naţiuni, atunci Liceul Teoretic Romăn – Francez „Gheorghe Asachi” este coloana vertebrală a acestei intelectualităţi”. Şi putem să-i dăm dreptate, argumentând prin prezenţa în fiecare an a oficialilor la Ziua întâlnirii cu absolvenţii şi anume : Dnul Dorin Chirtoacă ( primar general de Chişinău) care ne-a bucurat cu un discurs propice,şi Dnul Dumitru Braghiş ( Liderul partidului Social-Democrat din Moldova), cât şi a artiştilor renumiţi din Moldova cât şi peste hotare : Dnul Nicu Ţărnă ( solistul formaţiei „Gândul Mâţei”, Lilian Severin, solistul formaţiei „Snayls”, etc).

Iar sub o notă de încheiere şi cordiala urare de bine pentru absolvenţi, am audiat cu multă afecţiune Imnul Liceului „Gh. Asachi”, atît de drag fiecărui asachian, părăsind sala cu un deosebit respect pentru instituţia care ne-a găzduit în cei mai frumoşi ani din viaţă.

Victoria Chirica,

elevă în clasa a 12-a „A”

Desfăşurarea colocviului internaţional „Gheorghe Asachi” Ediţia a III-a în baza discernerii creaţiei lui Grigore Vieru"

Toate zilele săptămânii curg şi se topesc în cântecul unui clopot duminical” (Gr. Vieru) Deja este al III-lea an când Liceul Teoretic „Gheorghe Asachi” organizează acest colocviu internaţional în baza căruia tinerii cercetători au şansa de a se afirma în două secţiuni : Exegeză şi Creaţie. Tema de cercetare a anului acestuia a fost creaţia viereană, foarte apropiată de noi, elevii şi personalităţi în formare. Colocviul a constituit din două etape, respectiv până la o dată limită toţi elevii din republică şi peste hotare au fost invitaţi să participe cu lucrări de cercetare sau creaţii proprii pe tema corespunzătoare. Mai apoi, Liceul Teoretic „Gheorghe Asachi” a găzduit toţi participanţii pe parcursul întregii desfăşurări a conferinţei, întru prezentarea verbală a lucrărilor. Fiecare participant a fost nevoit să vină cu o comunicare orală cât în faţa publicului şi a juriului prezentând aptitudini oratorice şi cunoaştere flexibilă a temei ,în urma întrebărilor care i-au fost adresate. Pentru a degaja atmosfera şi a oferi condiţii agreabile tuturor invitaţilor, am avut parte de o pauză de cafea pentru 30 de minute unde participanţii au avut ocazia să facă cunoştinţă unul cu altul şi să polemizeze asupra temelor. Juriul a fost unul foarte obiectiv, din care făceau parte profesori de limbă şi literatură română ai liceului “Gh. Asachi”, cât şi profesori din republică. La secţiunea exegeză au fost mai mult de 40 de participanţi, elevi extraordinari care au venit cu lucrări propice şi prezentări în Power Point. Din punct de vedere tehnic, colocviul s-a desfăşurat cu brio, sălile fiind echipate cu Laptop şi proiectoare, creând astfel comodităţi potrivite pentru prezentarea detaliată a cercetărilor. Fiecare elev a fost nevoit să-şi prezinte lucrarea pe parcursul a 7-10 minute mai apoi fiind interogat de sală sau de juriu. În timpul conferinţei am avut parte de dialoguri încinse cu argumente din texte, citate şi referinţe critice. Majoritatea au demonstrat o adevărată cunoaştere şi iniţiere în opera viereană dialogând flexibil cu juriul. Pe data de 27 aprilie 2010, ziua următoare, după o evaluare intensivă a lucrărilor la secţiunile : Exegeză şi Creaţie de către juriu, a avut loc decernarea premiilor la care au fost prezente cadrele didactice, participanţii şi directorul liceului dnul Boris Volosatâi. Fiecare premiant a avut ocazia să-şi expună părerea asupra organizării şi desfăşurării conferinţei aducând şi sugestii pentru viitor. Colocviul internaţional „Gheorghe Asachi” este un eveniment frumos şi deja o tradiţie în acest liceu, şi în speranţa unei a IV-a Ediţii mulţumim cordial organizatorilor şi celor care s-au dedicat cu suflet desfăşurării lui.

Victoria Chirica elevă în clasa a 12-a „A”

SA NU IUTAM DE CEI MAI TRISTI CA NOI

CARAVANA DE CRĂCIUN Caravana de Crăciun cu sloganul „Să nu uităm de cei mai trişti ca noi” a avut loc în data de 14 decembrie 2009 şi a fost organizată de către administraţia liceului nostru (directorii adjuncţi A. Teutu şi L. Panfilov), cu sprijinul diriginţilor şi elevilor (care au adunat fonduri pentru cadourile desttinate copiilor sărmani din republică) în colaborare cu fundaţia de caritate ”Clipa Siderală”, care pe parcursul a 13 ani ajunge în cele mai îndepărtate localităţi ale Republicii., unde sunt plasaţi copii sărmani. La desfăşurarea campaniei de benefacere, alături de voluntarii de la ”Clipa Siderală”, participă şi elevii din capitală, aşa că ne-am alăturat şi noi, un grup de elevi ai liceului ”Gh. Asachi” în frunte cu d-na Panfilov şi am pornit la treabă. Sub motto-ul „Să nu uităm de cei mai trişti ca noi” ne-am deplasat la Soroca, la o şcoală-internat. Dar, deîndată ce am urcat în autocar, am fost informaţi că traseul nostru este mai complex, în sens că în drum spre Soloneţ vom trece la pe la copiii din familii social-vulnerabile din satul Lalova, Rezina. Zis şi făcut! Înarmaţi cu haine, jucării, dulciuri şi voie bună am pornit la drum pentru a duce copiilor căldura sufletească de care au nevoie şi de a le crea o atmosferă de sărbătoare în ajunul Sfintelor sărbători de Crăciun, ceea ce ne-a reuşit foarte bine. Cu ajutorul unor secvenţe artistice, constituite dintr-un dans al Crăciuneilor, urmat de colindele tradiţionale de Crăciun, concursuri, jocuri interactive şi mica discotecă de care au avut parte copiii, le-am creat buna dispoziţie atît copiilor din Lalova cît şi celor din Soloneţ, iar în felul acesta am reuşit să ne apropiem foarte mult de suflete lor şi să-i facem, pentru cîteve ore, cel puţin, fericiţi. De asemenea, le-am oferit copiilor de la intenat ocazia de a scrie o scrisoare lui Moş Crăciun, în care fiecare să-i ceară ceea ce-şi doreşte de sărbători. Desigur mulţi şi-au dorit jucării, dulciuri şi alte lucruri necesare, care în condiţiile în care se află nu şi le pot permite. Ne-a uimit fapul, că dorinţele copiilor însă, în mare parte erau mai mult de ordin sentimental: unii îşi dorea o familie, alţii o casă, alţii mama, cineva şi-a dorit multă sănătate atît pentru sine cît şi pentru Moş Crăciun, iar o fetiţă – pace în ţară. Eventual ne gîndeam să transmitem aceste mesaje la adresa virtuală a lui Moş Crăciun, dar cum ai putea împlini visele copiilor, care nu/şi doresc lucruri ci fericire alături de cei ce se numesc ”mamă” sau ”tată”, căci oricum îi au pe undeva… Nouă ne-a făcut o deosebită plăcere să mergem la ei, să le creăm o dispoziţie de sărbătoare şi să-i facem să uite pe câteva clipe de singurătate. Să nu uităm de cei mai trişti ca noi!

Ana Zasaviţchi, clasa XII-A

BIOETICA

Ce alegem brad artificial sau natural? Un Crăciun adevărat înseamnă pentru fiecare şi un brad frumos împodobit în jurul căruia să se strângă cei dragi şi să-l decoreze, să se bucure împreună . Majoritatea doresc un brad natural care să miroasa frumos, să fie falnic şi bogat. Însă brazii pe care-i cumpărăm cresc foarte greu. Numai în America în 2005 au fost tăiaţi şi daţi spre comercializare aproape 33 milioane de brazi. Din pacate ritmul de regenerare nu este la fel de accelerat, masa forestieră scazând simţitor cu fiecare an. Dacă ne decidem totuşi să alegem bradul natural pentru Crăciun , atunci ar fi de dorit sa cumpăram brăduţi mici cu tot cu rădăcini, să-i ţinem pe perioada sărbătorilor în ghivece şi apoi să-i replantăm .Un astfel de brad de Crăciun va fi tratat cât mai bine posibil, nu prea mult încărcat cu ornamente şi mai ales cu instalaţii luminoase care-l pot vesteji. Există bineînţeles şi posibilitatea plantării directe în grădină şi împodobirea lui chiar acolo, astfel stresul la care este supus bradul va fi cât mai redus. Simbol al Crăciunului - bradul cultivat local, poate contribui la reducerea efectului de seră. Conform jurnalului Le Monde, în 2007, numai 25% dintre populaţia globală au continuat tradiţia. Bradul de Crăciun poate fi un avantaj pentru planetă. ”Bine ales, un brad adevărat are un impact minim asupra poluării Terrei, afirma Elisabeth Laville. Bradul artificial este o altă oportunitate de alegere pentru Sfintele Sărbatori de iarnă. Longevitatea îl face, înainte de toate, inofensiv pentru ecologie. Este reutilizat în fiecare an, ne diminuează producţia de deşeuri şi impactul ecologic pe care-l are tăierea în fiecare an a unui arbore. Totuşi, brazii de plastic, produşi de industria petrochimică nu au nici pe departe o provenienţă ecologică. Ne va fi întotdeauna imposibil să detectăm condiţiile sociale şi ecologice create, ce impacturi ar fi putut avea asupra copiilor ce s-au jucat în apropiere. Alegerea îţi aparţine, oricare tip de brad nu ai alege important este să ştii semnificaţia acestuia în toiul sărbătorilor de iarnă . Bradul, veşnic verde, împodobit este considerat pomul vieţii, arborele fertilizator. Astăzi, procesul de împodobire a bradului este unul dintre obiceiurile care adună familia în seara de Ajun. Globuleţele colorate, beteala şi beculeţele sunt completate de steaua din vârful bradului şi, bineînţeles, de cadourile pe care Moşul urmează să le aducă şi să le lase sub brăduţ pentru a fi găsite de copii a doua zi. Daniela Moisei, clasa X-D

E LA MODA SA FII SANATOS

Dietă de sărbători (Crăciun, Anul Nou şi multe altele…)

Timpul trece repede şi în curînd, după ce vei lua parte la petrecerile de Crăciun alături de prieteni, familie, colegi, te vei încadra în altele. Aceasta înseamna bunătăţi, o alimentaţie suprasolicitată, dezichilibrată şi kilograme în plus. Sună trist ??? Nu! Şi dacă iei atitudine. Uite cîteva trucuri care cu siguranţă te vor ajuta să-ţi menţii silueta în formă, dar şi te va feri de problemele legate de tractul intestinal. O dietă echilibrată implică utilizarea raţională a produselor. În perioada festivă este bine să ne ferim de mîncarea prăjită, de un surplus de carne şi dulciuri. Pentru aceasta ne vine în ajutor un program uşor de memorat fără termenii dietologi complicaţi : nutienţi, substanţe fitochimice, fibre, zaharide, etc.

Raţionul unei zile trebuie să constituie ½ -legume şi fructe; ¼ carne; ¼ cereale. Nu uităm de vitaminele şi oxidanţii ce se conţin în citrice (special lămîie, grapefruit) şi de consumul zilnic de cel puţin 2 litri de lichid. În continuare vă oferim cîteva dintre secretele oferite de dietologi :

• Consuma-ţi apa plată cu lămîie;
• Spuneţi Nu! Poftei după orele 18.00;
• Înainte de mesele copioase, anlintaţivă cu o jumătate dintr-un grapefruit;
• Daţi preferinţă peştelui şi pieptului de pui;
• Înlocuiţi zahărul cu mierea în prăjiturile de Crăciun, de alte sărbători;
• Nu putem uita de mişcare, în special plimbările în aer liber, benefice nu doar pentru siluetă, dar crează o stare generală de bine.

La sfîrşitul sărbătorilor, chiar dacă aţi adăugat 1-2 kg în plus, nu vă îngrijoraţi! Cu un plan şi scop bine determinat acestea dispar cu puţin efort, însă amintirile despre cum au fost petrecute aceste momente ale sarbatorilorsunt incomparabile şi de neuitat.

Elena Şuba, clasa X-D

Eşti ceea ce bei

Organizmul nostru este o vietate foarte pretenţioasă şi pofticioasă. După cum se spune, ochii văd şi gura cere, iar cel care rămîne să sufere este sărmanul stomăcel care nu are nici o vină că nu poate să refuze nimic. Pe lîngă miile de feluri de bucate bucat e, noi mai facem şi combinaţii cu băuturi. Ele pot varia, de la apă plată la ceva mult mai tare sau mai toxic.

După cum se ştie organizmul uman este alcătuit din 90 % apă care contribuie la hidratarea lui. În zilele noastre pe lîngă cele 90% de apă noi ne stăduim să mai adăugăm alte 90% de substanţe toxice, evident că inconştient.

De multe ori suntem puşi să alegem ce băuturi să servim, evident că cele mai colorate par mult mai apetisante, însă deseori aparenţele înşeală.

Tinerii sunt adepţi la gen de ,,băuturi energizante’’ dar ştiu ei oare că băuturile energizante pot conţine de 10 ori mai multă cofeină decât cele carbogazoase gen cola, iar din această cauză pot fi extrem de nocive pentru sănătate, cauzând anxietate, insomnii, stări de nervozitate, dar şi riscul de supradoză. Ele nu au limite impuse de autorităţi în ceea ce priveşte cantitatea de cofeină pe care trebuie să o conţină, astfel încât ajung să aibă de 10 ori sau chiar mai multă cofeină decât cele carbogazoase. O băutură carbogazoasă obişnuită conţine în jur de 35 de miligrame de cofeină, în timp ce unele băuturi energizante ajung să aibă şi 500 de miligrame de cofeină. Specialiştii nu recomandă nici combinarea energizantelor cu tutun sau alcool, dar nici cu cafea, pentru că acestea conţin deja foarte multă cofeină, care poate fi foarte toxică pentru fragedul nostru organism.

Uite că sunt şi băuturi care pot scăpa organizmul de anumite boli, din această categorie face parte laptele. El scade riscul de infarct. În urma unui studiu realizat de cercetătorii britanici, s-a descoperit faptul că laptele nu contribuie doar la intărirea oaselor. Băut zilnic, acesta duce la scăderea cu 20% a riscului de producere a accidentelor cardiace, dar şi cerebrale. Specialiştii de la Universitatea Reading, din Cardiff, au analizat concluziile a 324 de studii anterioare care au avut ca subiect efectele consumului zilnic de lapte asupra organismului. Ei au descoperit că acesta protejează organismul de majoritatea bolilor şi că reduce numarul deceselor provocate de maladiile cronice cu 15-20%.

Vreau să continui pe acelaşi ton şi aduc exemple de băuturi antioxidante care reprezintă denumirea generică dată unor elemente capabile să lupte impotriva radicalilor liberi din organism. Acestia sunt, la randul lor, molecule speciale capabile să distrugă alte molecule şi chiar celule sănatoase. In mod normal, ele au rolul de a combate virusurile şi bacteriile, de a participa la producerea de hormoni şi la alte procese vitale. Dar, odată cu trecerea anilor cantitatea de radicali liberi din organism creşte iar acesta nu il mai poate controla. Radicalii liberi vor sfîrşi prin a distruge corpul, din interior. Medicii nutriţionişti susţin că multe maladii periculoase, ca de pilda cancerul, artrita, afecţiunile cardiace şi digestive şi chiar procesul imbătrînirii constituie rezultatul dezvoltării exagerate a radicalilor liberi.

• Antioxidanţii ne protejează de asemenea probleme. Printre ei se numară vitaminele A, C şi E şi elemente precum zinc, selenium, glutation, existente intr-o serie intreagă de alimente, mai ales în fructe şi legume. Pentru a ne proteja de asemenea riscuri ar trebui să consumăm zilnic băuturi antioxidante. Din această categorie fac parte:

• Sucul de roşii. Pe lîngă vitaminele A şi C, mai conţine calciu, fosfor, magneziu, fier şi sodiu. Este un adevărat rezervor de elemente indispensabile organismului şi de mare folos bolnavilor de inimă. Cei care suferă însă de ulcer, trebuie să-l evite, din cauza acidităţii ridicate.

• Sucul de grapefrut conţine mai toate vitaminele din grupa B, excelente pentru păstrarea in bune condiţii a părului şi unghiilor, dar şi vitamina C, care luptă impotriva microbilor. În plus, s-a dovedit că sucul de grapefruit ajută la menţinerea unei memorii “de fier”, combate cancerul de sîn şi menţine elasticitatea pielii.

• Sucul de mure. Murele sunt cunoscute pentru capacitatea deosebită de a imbunătăţi vederea şi a lupta contra infecţiilor digestive. Aceste fructe sunt recomandate în prevenirea dezvoltării afecţiunilor gingivale şi conferă vitalitate remarcabilă intregului organism, chiar şi la vîrste înaintate.

• Sucul de cireşe conţine vitamina A, necesară pentru o bună acuitate vizuală şi întărirea dinţilor, fier şi vitamina C, gardianul impotriva infecţiilor. De asemenea, studiile au demonstrat că ajută la prevenirea riscului de îmbolnavire de anumite tipuri de cancer.

• Sucul de merişor. Prin acţiunea antipiretică, este unul dintre cele mai bune remedii impotriva răcelii şi gripei. Sucul eliberează corpul de toxine, generînd o puternică acţiune diuretică, fară a elimina şi potasiul, util organismului.

• Sucul de portocale creşte rezistenţa organismului la răceli, înlătură oboseala, activează funcţiile cerebrale şi intăreşte vasele sangvine.

• Sucul de ananas poate fi folosit cu succes pentu tratarea arterosclerozei şi a afecţiunilor ficatului, vezicii biliare şi rinichilor. Un elemnt extrem de folositor în combaterea mai multor probleme de sănătate este bromelainul, o enzimă care se găseşte în cantitate mare in ananas.

• Ceaiul verde deţine comori uriaşe de vitamina A, B si E, precum şi minerale ca fierul, calciul, fosforul şi potasiul. Bogat în polifenoli, ceaiul verde este recunoscut pentru acţiunea antioxidantă deosebită, reducînd riscul formării radicalilor liberi, responsabili de îmbătrînirea celulară precoce. De asemenea, antioxidanţii specifici, preucum catechine şi flavonoli, sunt chiar mai puternici decît vitaminele C şi E. Un consum de trei ceşti verde pe zi, concentrate in prima parte a zilei, este reţeta ideală contra imbătrînirii. Acţionează favorabil intr-o serie întreagă de afecţiuni, de la ateroscleroză la procese inflamatorii, reducînd trombozele şi impiedicînd astuparea arterelor sangvine.

• Băuturile acidulate dietice (cu îndulcitori artificiali) prezintă un risc dublu de a se îmbolnăvi precoce de insuficienţă renală, informează un studiu al cercetătorilor americani. Specialiştii de la Brigham and Women's Hospital, o instituţie de învăţământ asociată Universităţii Harvard, au realizat testarea pe un eşantion de aproximativ 3.000 de femei. Ei au ţinut seama şi de alţi factori - precum vârsta, tensiunea arterială, nivelul glicemiei şi afecţiunile cardiovasculare, dependenţa de fumat - şi au demonstrat că riscul de a suferi de o insuficienţă renală se dublează în cazul persoanelor care beau regulat sucuri dietetice. Cercetătorii au precizat însă că nu ştiu dacă descoperirea lor se poate aplica şi bărbaţilor. Totuşi, medicul Julie Lin, coordonatorul studiului, adaugă faptul că sunt necesare mai multe studii pentru a putea determina cu certitudine legătura dintre îndulcitorii artificiali şi deteriorarea rapidă a funcţiei renale.

Eu am dorit să te informez, iar acum decizia îţi aparţine. Tu alegi ce bei, cum bei şi cît bei. Aş dori doar să te rog să fii mai atent la ce băuturi consumi, sănătatea ţine de obişnuinţele tale. Ceea ce trebuie să ştii este doar faptul că poţi deveni ”ceea ce bei’’.

Beatrice Buşinschi, elevă clasa XI-E

Factorii de risc obezogeni

În apariţia obezităţii intervin o multitudine de factori care interacţionează între ei: factori genetici, de mediu, psihologici şi sociali.


• Factori genetici. Cercetările au identificat mai multe gene implicate în apariţia obezităţii. Factorii ereditari contribuie într-o măsură importantă la apariţia obezităţii respectiv la creşterea susceptibilităţii faţă de boală. Se estimează că între 30-50% din variabilitatea rezervoarelor totale de grăsime este determinată prin mecanisme genetice. S-a observat de asemenea că factorii ereditari joacă un rol major mai ales în unele tipuri dismorfice de obezitate. 


• Comportamentul alimentar. Dintre factorii modificabili cel mai evident este comportamentul alimentar. S-a demonstrat că supraalimentaţia, adică creşterea aportului de calorii, duce la acumularea depozitelor de grăsime. Pofta de mâncare este este influenţată de numeroşi factori printre care: tulburările psihice, leziunile hipotalamice sau alte leziuni cerebrale, afecţiunile unor glande endocrine cum ar fi hipofiza şi tiroida sau ale celulelor endocrine din pancreas. Unul dintre factorii destul de des incriminaţi este şi consumul de alcool. Acest lucru se datorează excesului de calorii pe care îl atrage şi care de regulă se suprapune unui exces alimentar. 


• Sedentarismul. Un alt factor comportamental important este lipsa de activitate fizică, adică un stil de viaţă sedentar, inactiv. Consumul energetic redus la locul de muncă şi în timpul liber contribuie într-o măsură însemnată la instalarea sau accentuarea dezechilibrului energetic.


• Factorii psihologici şi sociali. În apariţia obezităţii un rol important îl pot juca factorii psihologici, factorii familiali şi socio-profesionali. Pentru unii oameni, mâncatul este o “cârjă psihologică”, un mod de a face faţă la problemele cu care se confruntă sau la diverse emoţii negative. 
Mediul familial şi social poate să constituie calea de transmitere a unor obiceiuri şi atitudini greşite faţă de alimente. Profesiile sedentare, creşterea utilizării automobilelor în deplasare, vizionarea excesivă a televizorului exercită indirect o influenţă semnificativă asupra răspândirii alarmante a obezităţii. 


• Obezitatea secundară. Prin obezitate secundară se înţelege obezitatea care se datorează prezenţei unor boli şi care dispare sau se atenuează odată după rezolvarea bolii de bază. Obezitatea secundară poate fi de cauză hipotalamică (de ex.: afectarea hipotalamusului prin traumatism, intervenţie chirurgicală, tumori cerebrale etc.) sau de cauză endocrină (de ex.: boala Cushing, sindromul ovarelor polichistice). 


• Medicamente care predispun la obezitate:

Se cunosc o serie de substanţe farmacologice care prin efectul lor asupra poftei de mâncare pot să favorizeze aportul caloric excesiv şi astfel apariţia obezităţii. 

Medicamente care predispun la obezitate 
Fenotiazine:

Clorpramazină, Tioridazină, Haloperidol etc. 
Antidepresive: Amitriptilină, Doxepină, Fenelzină etc. 


Antiepileptice: Acid valproic, Carbamazepină 
Steroizi: Glucocorticoizi, Megestrol acetat 
Antihipertensive: Terazosin.

Riscurile obezităţii:


Kilogramele în plus antrenează cu sine creşterea riscului faţă de numeroase boli cum ar fi: diabetul zaharat de tip 2, hipertensiunea arterială, ateroscleroza în general şi cardiopatia ischemică respectiv boala cerebrovasculară în particular, de asemenea, bolile veziculei biliare şi chiar anumite forme de cancer. 
Obezitatea este un factor de risc independent în cardiopatie, hipoxie, tulburările de apnee în somn, hernii şi artroze. Obezitatea este însoţită frecvent de uzura prematură a articulaţiilor şi de boala varicoasă a membrelor inferioare. 
Nu trebuie neglijat nici inconvenientul estetic care poate deveni o sursă serioasă de stres psihologic. Psihologii consideră că suferinţa emoţională poate fi unul din cele mai dureroase aspecte ale obezităţii, având în vedere că în societatea actuală se pune mare preţ pe aspectul fizic şi siluetă, în special la persoanele de sex feminin. De multe ori obezii suferă în plan emoţional datorită stigmatizării de către societate. Nu în ultimul rând intervine, mai ales în cazurile de obezitate pronunţată, handicapul fizic şi social. Mulţi obezi ajung să nu se mai poată autoservi, se deplasează cu mare dificultate sau sunt chiar în imposibilitate de a se deplasa şi suferă intens datorită izolării de restul comunităţii. Obezii suferă deseori de simţământul de respingere, jenă iar simptomele depresive sunt frecvente.



Informaţie prestată de N. Curea, profesor biologie

SĂ TRĂIŢI, SĂ-NFLORIŢI!

Colindătorii liceului le urează tuturor ”Să trăiţi, să-nfloriţi”!

De ceva vreme suntem tot urmăriţi de gripa pandemică A(H1N1), noi însă nu ne lăsăm aşa de uşor învinşi. Până acum am avut doar de suferit, deoarece fiind învăţaţi ca în fiece an să avem o sărbatoare de zile mari în încinta liceului, am fost nevoiţi să renunţăm la toate aceste minunăţii. Astfel fiind excluse orice manifestaţii în liceu, s-a ajuns la ideea, că nu ar fi rău să ne deplasăm noi cu sărbătorirea către casele oficialităţilor din republică. Pentru început s-a creat o ceată de 11 colindători şi urători, care au fost dispuşi să aducă voie bună în casele care ni s-au iniţiat. Pregătirile au mers în toi, însă cel mai important a fost rezultatul. Cu multă voie bună şi încredere în sine, am pornit în ziua de 23 şi 24 decembrie să vestim Naşterea Domnului şi Sosirea unui nou an.

Gazdele au fost extrem de primitoare. Am pornit de zori pentru a găsi gazda acasă şi desponibilă să ne primească, evident că nu a fost totul atît de uşor, mai întîi de toate au mers programările, căci gazdele noastre din acest an sunt persoane ocupate, muncesc asupra viitorului nostru prosper. Uite aşa a început totul.

Mai întîi de toate am bătut la poarta Direcţiei Generale Educaţie Tineret şi Sport a municipiului Chişinău. Acolo eram aştepaţi cu mult drag de şefii de direcţii şi inspectorii şcolari, care tocmai finisase şedinţa consiliului direcţiei, astfel, am nimerit tocmai la vreme cu un cuvînt de felicitare, căci o pauză de urări şi voie bună nu le putea strica nici de cum.

Următoarea destinaţie, chiar în ajun de Crăciun, la 24 decembrie, de dimineaţă, a fost Guvernul, unde am bătut la poarta domnului Leonid Bujor, ministru al învăţămîntului, care avea o desagă plină de cuvinte calde şi mărinimoase. Subalternii dumnealui ne-au încurajat cu zîmbete şi mulţumiri, bombonele ”la pachet” şi, desigur cei mai mari şi frumoşi colaci... (tare-e-e gustoşi!!!).

Căutînd să-l colindăm şi urăm pe domnulul Boris Volosatîi, directorul nostru drag (cum să pornim mai departe fără a trece pe aici, prin cabinetul dumnealui), tocmai l-am găsit alegînd cadouile pentru urători, căci, după cum ne-a spus dumnealui, darurile pentru colidători şi urători sunt un lucru obligatoriu, o tradiţie pe care a moştenit-o şi el de la predecesorii săi, în acest liceu. Tatăl nostru de la liceu poate ne-a şi dat imboldul de a continua cu dreptul ziua de colindă, cu o aşa primire! După ce ne-am dezmorţit un pic am pornit mai departe. Troienele erau mari, însă Primăria municipală era la o mînă departare şi am găsit şi aici nişte gospodari buni pe care şi i-am surprin într-o şedinţă. Nu au ei odihnă cînd vine vorba de lucruri importante pentru viitorul nostru. Ex-absolventul liceului nostru (treapta gimnazială) şi actualul primar general, ne-a primit cu mult drag. Holul şi Sala de şedinţă a Primăriei, care mereu stă cu braţele deschise cînd vine vorba de cetăţeni, în Ajun de Crăciun era plină de colindători, care au venit să le mulţumească pentru dăruirea lor.

Şi dacă tot umblam de la casă la casă, de la sediu la sediu cu ”colinde româneşti”, am intrat cu mult drag şi la biroul de informare şi promovare a Ministerului de Turism al României la Chişinău. Doamna Mariana Iuga, şefă de birou, ne aştepta cu coşul plin de dulciuri şi covrigi, aşa cum scrie legea creştinescă, căci dînsa, ştie bine tradiţiile de a găzdui oaspeţii în ajun de Crăciun în Basarabia (ea fiind născută la Nisporeni, Republica Moldova).

După ce am mai făcut o pauză de cîteva zile, am fost invitaţi cu colinda şi urătura la PLD, sub conducerea domnului Vlad Filat. Acolo la sediul partidului, la fel era o mulţime de lume care mai fericită, care mai puţin, însă nimeni nu a plecat de aici fără a obţine un zîmbet atît în urma dispoziţiei bune create de noi prin cuvintele frumoase şi pline de optimism, cît şi în urma acţiunii de caritate, cadourilor de Crăciun oferite de către membrii PLD familiilor social vulnerabile, ei fiind şi spectarorii noştri.

Ca la urmă, am încheiat misiunea noastră... unde credeţi? Tot acolo, de unde am pornit! În scumpul şi dragul nostru liceu, care tocmai îşi adunase cadrele didactice, profesorii noştri la Consiliul Profesoral.

Toate gazdele noastre merită menţionate, căci am fost întîmpinaţi cu o primire foarte caldă, unde fiecare din cei prezenţi îngînau cu noi versurile Colindelor, iar la replicile Urăturii tresăreau şi zîmbeau. Am primit o deosebită plăcere să-i vizităm, căci dacă o faci din suflet şi cei din jur simt asta.

Aici se încheie călătoria noastră cu Colindele în suflet, iar dacă am omis vre-o gazdă, noi ne cerem scuze, dar la anul promitem să vă găsim. Am fi venit şi anul ăsta, dar troienele erau prea mari şi drumul prea greu. Vă puteţi porni de pe acum să coaceţi colăceii caci noi vom veni neapărat.

La Anul şi la Mulţi ani!! Mînaţi mai: -Hăi-Hăi!!!

Beatrice Buşinschi, clasa Xl ,,E’’

Sărbătorile de Crăciun şi Anul Nou

Sărbătorile vin!..

Sărbătoarea de Crăciun şi Anul Nou înseamnă, pentru mai toţi locuitorii Europei, timp petrecut cu familia, petreceri, cadouri, bucurie, doar obiceiurile variind în funcţie de ţară şi de istoria fiecarui popor. Nopţi ale anului, în timpul cărora se pregăteşte reînnoirea luminii şi a vegetaţiei, bradul verde.

Moldova

În Moldova, Crăciunul este precedat de un post, care durează şase săptămîni (15 noiembrie - 24 decembrie) şi în timpul căruia sunt interzise produse precum carnea, ouăle şi laptele. 20 decembrie este ziua de Ignat, in care, conform tradiţiei, oamenii taie porcul şi pregătesc produsele specifice de Crăciun. In ziua de Crăciun, moldovenii pun pe masă atît produse tradiţionale - sarmale, cozonac, cît şi preparate "importate" din alte ţări. Colindatul este unul dintre obiceiurile de Crăciun care se păstrează cel mai bine în toate satele romaneşti. Pe lîngă mesajul mistic, multe obiceiuri practicate în această zi sunt legate de cultul fertilităţii şi de atragerea binelui asupra gospodăriilor. În unele sate se pastrează şi un alt obicei: cel mai în vîrstă membru al familiei trebuie să arunce în faţa colindătorilor boabe de grîu şi de porumb. Bătrînii spun că, dacă boabele peste care au trecut colindătorii vor fi date găinilor, acestea vor fi spornice la ouat. Ei cred, de asemenea, că vor avea o recoltă foarte bună în anul următor dacă vor amesteca sămînţa pe care o vor pune în brazdă cu boabele folosite în ajun la primirea colindătorilor.

Germania

Germanii numesc Crăciunul "Weihnachten", care înseamnă "noapte solemnă", sau "Heiligenachten", "noapte sfîntă". Este evocată, atunci, nu naşterea lui Hristos, ca în ţările latine, ci slujba de la miezul nopţii de Crăciun. Încă din prima duminică de Advent, tîrgurile de Crăciun invadează pieţele oraşelor, dîndu-se astfel startul sărbătorilor de sfîrşit de an. Coroana de Advent, confecţionată în familie, cu ramuri verzi care celebrează natura, este aşezată, în aceste zile, în case. Pe aceasta se găsesc fie patru lumînări, care vor fi aprinse succesiv în fiecare duminică de Advent, fie 24 de saculeţe cu dulciuri şi bunatăţi care vor fi degustate zilnic în familie. De Crăciun, germanii sunt foarte preocupaţi de decorarea locuinţei. Coroane de brad sunt agăţate la uşă de la intrare, în timp ce la ferestre sunt puse lumînări electrice.

Spania

În Spania, sărbătorile de Crăciun încep la jumătatea lunii decembrie şi se termină pe 6 ianuarie, de "Ziua regilor". Chiar dacă Moş Crăciun e din ce în ce mai popular, tradiţia spune că darurile sunt aduse copiilor de Regii Magi, în zorii zilei de 6 ianuarie, zi liberă la spanioli. Cu cîteva zile înainte de Crăciun, spaniolii construiesc scene ale Naşterii lui Iisus şi împodobesc bradul de Crăciun.

Grecia

În Grecia, naşterea lui Iisus este celebrată pe 25 decembrie, însă Crăciunul este mai puţin important decît Paştele. În Ajun, o masă frugală încheie o perioadă de post de 40 de zile. Oamenii se culcă devreme pentru a asista la slujbă care începe la ora 4 dimineaţa. Pe 25 decembrie, la întoarcerea de la biserică, toată familia împarte miere, fructe uscate şi Christopsomo ("painea lui Hristos"), un fel de placintă cu nuci pe care stăpîna casei a preparat-o în ajun şi în care a avut grijă sa-şi lase amprenta degetelor, simbol al urmei degetelor lui Hristos, dovadă că s-a născut. 
Cadourile nu se împart de Crăciun, ci pe 1 ianuarie, în momentul in care grecii sărbătoresc Sfîntul Vasile. Acest sfînt este, de altfel, cel ce aduce darurile. În Ajunul Crăciunului, de Anul Nou şi de Bobotează, copiii greci merg din casă în casă şi cîntă despre naşterea lui Iisus, despre venirea unui nou an şi de botezul lui Iisus, în schimbul a cîtorva monede.

Italia

În Italia, însă, tradiţiile de Crăciun diferă de la o regiune la alta. În nordul ţării, cadourile sunt aduse de Moş Crăciun (Babbo Natale) sau Micul Iisus (Gesu Bambino), pe 25 decembrie. În alte parţi acestea sunt aduse de Sfînta Lucia, pe 13 decembrie. Conform legendei, Santa Lucia aducea de mîncare prietenilor săi creştini ascunşi în catacombe. La Roma şi în sudul Italiei, oamenii trebuie să aştepte, pentru cadouri, data de 19 ianuarie, data sfîntă, în care Befana, bătrîna vrăjitoare cu părul alb, va trece. Îmbrăcată în negru şi cu pantofi rupţi în picioare, ea se deplasează pe mătură şi împarte dulciuri copiilor cuminţi şi cărbuni celor neascultători. Copiii îşi lasă, în general, şosetele într-un colţ al casei pentru a primi bomboane.

Cel mai celebru personaj legat de această sărbătoare este, fără îndoială, Moş Crăciun. Trebuie să ştiţi că şi el a apărut, în forma în care îl cunoaştem noi astăzi, tot prin secolul XIX. Moş Crăciun arăta ca un bătrîn bun şi blînd, cu barbă albă, care aduce daruri copiilor cuminţi. Figura sa a fost inspirată de aceea a lui Moş Nicolae, şi chiar numele său american, Santa Claus, este pronunţia engleză a numelui danez al Sfîntului Nicolae: Sinter Klaas. Britanicii îi spun Father Christmas, iar francezii îl numesc Pere Noel. Este interesant să menţionăm că la noi în ţară, în timpul regimului comunist, Moş Crăciun a devenit „Moş Gerilă” şi s-a încercat desprinderea sa de sărbătoarea creştină a Crăciunului. Însă Moşul nu se dă bătut aşa, cu una, cu două… Chiar dacă am aflat cine e Santa Claus, încă suntem entuziasmaţi de cadouri, şi undeva noi chiar credem că există un Moş Crăciun.

Eugen Ceban, clasa XI-F